În ultimul timp am încercat o aboradare cât mai pozitivă asupra situațiilor în care m-am aflat. Dar nu și azi. Nu cred că e cazul să menționez că mult timp am fost nepăsător, de altfel nici nu e prea complicat să nu-ți pese de nimeni și nimic. Din diferite motive, să zicem că am avut o revelație, m-am hotărât să schimb câteceva. Și când vrei o schimbare, nu trebuie să cauți prea mult ce să schimbi, că sunt suficiente lucruri care nu ne muțumesc și în privința cărora putem aduce îmbunătățiri. Întodeauna e loc de mai bine, nu? Îmi plac începuturile, nu e noutate, dar pe cât de bine încep unele lucruri, pe atât de prost continuă. Și până acum, dacă mergeau prost, renunțam la ele. De ce? Pentru că nu îmi păsa. Azi e una din acele zile în care am impresia că mai prost de atât nu prea are ce să meargă și nu e doar o impresie. De obicei aș fi renunțat ușor și aș fi găsit suficiente motive care să mă determine să-mi schimb din nou planurile, dar nu și azi. Azi sunt suficient de încăpățânat să caut motivația necesară pentru a trece peste motive și a nu renunța. M-am săturat să aștept ca lucrurile să meargă cum vreau eu, GATA! Nu merge cum vreau eu?! Azi mă încăpățânez să cred că incă mai am puterea necesară să schimb ceea ce mi-am propus să schimb! Și mai mult decât să cred, o să le fac pe toate să meargă așa cum vreau eu! Nu mai plec capul și schimb drumul doar pentru că drumul pe care l-am ales e mai greu decât îmi imaginam. Nu mai am timp de pierdut, pentru prostiile altora și cu siguranță nu mai am chef de ele. Greșeli? Am făcut suficient de multe ca să învăț câteceva din ele sau să învăț măcar să nu le mai repet. I-am așteptat pe alții pe drumul meu în speranța că și ei o să mă aștepte sau o să mă ajute, când nu mai am energia necesară, dar așa cum au venit, au și plecat și eu am continuat să aștept. Ce așteptam? Nu știu. Mă gândeam că poate mă ajunge din urmă ambiția altora. Mai jos decât am ajuns azi nu am fost nicicând, dar partea bună e că, mai jos de atât nici dacă vreau nu pot să cobor. Și acum, am și motive suficiente și motivația necesară să încep să urc. Acum văd stele, la care altadată nici să visez nu îndrăzneam și nu doar cred în scopuri și obiective, azi mi le-am stabilit. Și sunt azi mai departe de mine decât vor fi măine, pentru că azi nu doar VREAU, azi ȘTIU CE VREAU! Și știu ce trebuie să fac și mai ales știu că de data asta nu renuț, nici azi, nici mâine și niciodată. Am așteptat și am renunțat cât pentru o viaț, acum a venit vremea mea și o să mă bucur de ea ca ultimul prost, pentru că nu mai am nimic de pierdut și e vremea să câștig!
Comments
Post a Comment